Lucrari apicole luna mai

Daca vremea si prevederile meteorologice sunt normale, in aceasta luna temperatura aerului va creste corespunzator persistand intre +11 si +15 grade Celsius, ceea ce permite atat imputernicirea continua a coloniei de albine cat si dezvoltarea vegetatiei poleno-nectarifera de care este conditionata in principal activitatea fiziologica a coloniei de albine, cu referire speciala la capacitatea ei de inmultire ca numar de indivizi si deci si ca productie apicola posibila.

Odata cu incalzirea si stabilirea vremii, luna mai este perioada de inflorire a pomilor frcutiferi, cires, visin, par, mar, prun, cais, etc. De asemenea in unele zone din tara infloreste salcamul alb, paltinul de munte, rapita, trifoiul incarnat.
Dezvoltarea coloniilor de albine este favorizata de primele culesuri pe care le ofera natura si care determina imputernicirea lor prin cresterea puietului si al albinelor tinere. Aceasta situatie este observata de apicultor nu numai din cresterea puietului si a inmultirii albinelor tinere, culegatoare dar si din constatarea unei pronuntate tendinte de construire de faguri noi si o evidenta ocupare a spatiului in stup, inclusiv rezolvarea si asigurarea necesitatii de spatiu, caci daca nu exista la timp asigurat spatiul necesar ritmului de dezvoltare, coloniile de albine ajunse la suprapopulare intra in frigurile roitului. De aceea interventiile in stupina ale apicultorului in aceasta perioada a lunii mai se concentreaza asupra urmatoarelor obiective:

1. Observarea efectului de stramtorarea cuibului executat anterior (cu ocazia examinarii sumare din luna aprilie) si rearanjarea obligatorie a fagurilor din cuib, asezandu-se fagurii cu puiet capacit la mijlocul cuibului iar cei cu puiet larvar sau cu rezerve la marginea cuibului, astefel evitandu-se blocarea cuibului si a spatiului de ponta a matcii.
2. Asigurarea albinelor cu hrana energetica si proteica, miere, sirop, turte, polen, pastura sau inlocuitori in cazul in care vremea nu permite iesirea albinelor din stup. In eventualitatea unei lipse de cules in aceasta perioada, stuparul va efectua hraniri necesare, numai seara pentru a evita furtisagul. Prin acest sistem de hranire dirijata se poate obtine si o productie de miere corespunzatoare calitativ datorita aportului de transformare, invertire, a hranei administrate de catre albinele lucratoare, a caror viata nu dureaza mai mult de 40-50 de zile.
   
3. Organizarea temeinica si complexa a cuibului avandu-se in vedere:Asigurarea spatiului necesar de dezvoltare - acolo unde este cazul - prin introducerea de noi faguri claditi si artificiali prin extinderea cuibului din stupii de tip orizontal sau de punerea a corpului doi sau a magazinului la stupii verticali. In evaluarea puterii coloniilor de albine se vor avea in vedere urmatoarele criterii: colonii puternice sunt cele cu 7-8 intervale ocupate de albina, dintre care 5-6 cu puiet compact; colonii mijlocii sunt cele cu 5-6 intervale ocupate cu albina din care 3-4 faguri cu puiet; colonii slabe cele pe 3-4 intervale ocupate de albine. Aceasta clasificare a puterii coloniilor indica si calitatea matcilor.Efectuarea unor munci auxiliare determinate de inlocuirea matcii necorespunzatoare precum si pentru evitarea roitului natural. Aceasta combatere se realizeaza prin ridicarea a 203 faguri cu puiet capacit ( de obicei fara albina acoperitoare) si introducerea acestora in coloniile slabe, in vederea imputernicirii acestora. Cu fagurii acoperiti cu albina si puiet capacit, ridicat din coloniile puternice se pot organiza noi colonii in vederea mentinerii sau cresterii efectivului din stupina.Verificarea si clasificarea tuturor fagurilor din stup, recoltarea propolisului si a cerii din ramele claditoare, curatirea interioara a stupului, tragerea spre margine a fagurilor vechi in vederea inlocuirii acestora cu alti faguri sau faguri artficiali.Deschiderea completa a urdinisului in timpul culesului, atat pentru o mai buna aerisire si ventilare a apei din miere cat si pentru a nu se ingramadi albinele care vin incarcate.
4. O grija speciala se va acorda montarii si a bunei functionari a adapatoarelor de apa pentru albine, astfel ca ele sa nu fie obligate sa isi procure apa necesara cresterii puietului din baltoace, santuri unde apa este infectata.
5. In aceasta luna extragerea mierii este posibila, ea constituind o preocupare pe care stuparul va trebui s-o aiba, tinand seama de vegetatia poleno-melifera specifica zonei in care este amplasata stupina.
6. Munca stuparului se va concentra cu toata atentia asupra aplicarii diverselor tratamente medicale recomandate pentru prevenirea si combaterea unor maladii posibile sa apara in aceasta luna. Se vor lua probe pentru laborator, atat albine cat si portiuni cu puiet capacit, necesare pentru diagnosticarea nosemozei sau ale altor boli de puiet.
7. Nu se va neglija obligatia de afumare in continuare cu sulf a rezervelor de rame, avandu-se in vedere faptul ca moliile de ceara se dezvolta si mai mult in aceasta perioada datorita cresterii temperaturii.
8. Ca urmare a interventiilor executate conform prevederilor continute in calendarul apicultorului pe luna mai, legat de planul economico-apicol alcatuit de la inceputul anului, fiecare stupar care si-a intocmit fisa situatiei stupinei pe care o poseda va cooncluziona astfel: in conditii normale de dezvoltare a coloniilor de albine, asigurare a bazei nectaro-polenifere si a conditiilor favorabile de clima sin sezonul apicol activ in care ne gasim, un bun stupar are posibilitatea ca de la aceeasi colonie de albine sa obtina toate produsele apicole. Deci diversificarea produselor stupului depinde in primul rand de puterea familiei de albine si de conditiile mediului si in al doilea rand de tehnologia aplicata de catre apicultor in vederea realizarii acestor produse: roi, miere, ceara, laptisor, apilarnil, venin de albine, polen, propolis.Stuparul se gandeste care produse din aceasta diversificata productie sa includa in programul lui de rentabilizare.